Laura Daniele (ABC)
Lui Josemaría Escrivá de Balaguer nu numai că nu-i era frică de mass media, ci chiar știa că reprezentau un instrument pentru „a explica ce este Opus Dei”, Lucrarea pe care a întemeiat-o în 1928 și al cărei obiectiv era „să le amintească tuturor botezaţilor de chemarea creștină la sfinţenie și la apostolat”. Așa și-a amintit José Luis Illanes, doctor în Teologie și coautor al cărţii „Conversaţii cu Mons. Escrivá de Balaguer” publicate în 1968.
Cartea analizează cele 7 interviuri pe care Josemaría Escrivá de Balaguer le-a dat între anii 1966 şi 1968 în diferite mass media: Le Figaro, The New York Times, Time, L'Osservatore della Domenica şi în alte reviste spaniole (Telva, Gaceta Universitaria şi Palabra).
În timpul lansării de carte, la sediul Facultății de Jurnalism de la Universitatea din Navarra din Madrid, Profesorul Illanes a explicat că „obiectivul acestei analizei academice, care face parte din ediția operelor complete ale Întemeitorului Opus Dei (Lucrarea lui Dumnezeu), este oferirea unui mediu cultural și ecleziologic pentru a înțelege în profunzime textul interviurilor”.
„Răspundea la toate întrebările”
Sfântul Josemaría nu cenzura textele, nu corecta întrebările pe care le puneau jurnaliștii și răspundea, de asemenea, la întrebări indiscrete sau chiar brutale. Corecta doar răspunsurile proprii” a explicat Illanes, care este totodată Directorul Institutului Istoric Sfântul Josemaría Escrivá de Balaguer.
D-nul pr. profesor a subliniat actualitatea temelor interviurilor, amintindu-și de „temele de fond” cum ar fi Biserica și Conciliul - care se încheiase cu puțin timp înainte -, drepturile și libertățile individuale, viața universitară, femeia și societatea, Opus Dei și comunicarea.
Lansarea de carte a fost un prilej pentru a discuta despre provocările viitorului profesiunii jurnalistice. În timpul întâlnirii, moderate de către ziarista Pilar Urbano, 40 de profesioniști ai diferite mass media au încurajat - printr-un documentar - să treacă peste criza de întreprinzători pe care acest domeniu o suferă, întărind încrederea și credibilitatea mass-media și propunând o reînnoire morală prin care „orice ziarist să devină un pasionat al adevărului și al libertății”.