6. Cu ce dificultăţi s-a confruntat Opus Dei la începuturile sale?

La început noutatea şi originalitatea mesajului spiritual propus de Escrivá nu a fost înţeleasă în anumite medii catolice

Madrid

La început noutatea şi originalitatea mesajului spiritual propus de Escrivá nu a fost înţeleasă în anumite medii catolice.

Libertatea şi responsabilitatea totală de care se bucură membrii Opus Dei nu au fost nici ele acceptate în anumite medii civile din acea epocă. Membrii au fost percepuţi pe baza unor clişee străine de natura lor: femeile şi bărbaţii de la Opus Dei sun credincioşi laici care îşi trăiesc vocaţia creştină primită la botez străduindu-se să-l întâlnească pe Dumnezeu în munca lor de zi cu zi, în mediul lor familial, profesional şi social, şi care se bucură de aceeaşi libertate ca oricare altă persoană botezată.

S-au succedat diverse transformări sociale între care războiul civil spaniol, marcat de o violentă persecuţie religioasă şi urmat de cel de-al Doilea Război Mondial.

Lipseau resursele materiale pentru a pune pe picioare acest proiect şi aceasta din două motive esenţiale: întemeietorul se afla într-o situaţie financiară critică având răspunderea mamei, sorei şi a fratelui şi la începuturile lui Opus Dei, din 1928 până la începutul anilor '40, cu puţine excepţii, membri Opus Dei erau studenţi care aveau înaintea lor mulţi ani pentru a-şi finaliza studiile şi a se realiza profesional.

La toate acestea se adăuga absenţa implicită a unei modalităţi juridice adecvate în normele canonice ale Bisericii pentru că Opus Dei era o realitate cu totul nouă din punct de vedere juridico-canonic.

—Cfr. VÁZQUEZ DE PRADA, A., El Fundador del Opus Dei. Vida de Josemaría Escrivá de Balaguer, Vol. I: ¡Señor, que vea!, Rialp, Madrid 1997, Cap. VIII.

—BADRINAS AMAT, B., Josemaría Escrivá de Balaguer, Sacerdote de la diócesis de Madrid, în «Cuadernos del Centro de Documentación y Estudios Josemaría Escrivá de Balaguer», Suplement al «Anuario de Historia de la Iglesia», vol. III (1999), Institutul Istoric al Bisericii, Facultate de Teologia, Universitatea de Navarra, pp. 47-76.

—MONTERO, J. y CERVERA GIL, J., Madrid en los años treinta. Ambiente social, político y religioso, în «STUDIA ET DOCUMENTA», Rivista dell´Istituto Storico San Josemaría Escrivá, vol. 3 (2009), Roma, pp. 13-39.