În timpul unei călătorii la Pamplona, am intrat cu o prietenă într-un magazin alimentar, „Cuptorul artizanal”. Este o afacere foarte bună de gen alimentar care are şi un bar şi, la ora când intram – la jumătatea unei după amiezi dintr-o vineri – era Eplină de lume. În timp ce plăteam la casă, mi-au căzut ochelarii la pământ. Le-adunat în grabă şi am plecat. Când am ajuns acasă şi am luat ochelarii pentru a privi, mi-am dat seama că lipseşte o lentilă. Imediat m-am gândit că a ieşit când ochelarii mi-au căzut la pământ în acel magazin şi eu am crezut că este pierdută amintindu-mi câtă lume era; şi sigur l-au strivit sau zgâriat, dar în orice caz i-am chemat pentru a-i întreba dacă au văzut-o sau dacă cineva o predase la casă. Mi-au răspuns că nu, dar că vor ţine cont în ziua următoare în timpul curăţeniei cel puţin va ieşi afară. Am cerut Sfântului Josemaría Escrivá, favoarea de a mi-o găsi, dar în realitate eram conştientă că îi cer o favoare mare, pentru că mi se părea grea. A doua zi m-au chemat spunându-mi că au găsit lentila, curăţind duşumeaua. Am dus-o la optician pentru a o aşeza din nou în ochelari. Era perfectă, fără nici o zgârietură. Scriu aceasta pentru că, deşi cer toate de la fondatorul lui Opus Dei, aceasta este prima favoare concretă pe care mi-a obţinut-o şi eu am făcut propunerea de a trimite scrisoarea pentru ca să dau mărturie.